La clădirile existente, una dintre probleme apare chiar de la început: nu toată lumea lucrează întotdeauna pe aceeași informație.
Arhitectul poate primi un plan mai vechi. Structuristul are nevoie de alte cote. Proiectantul de instalații descoperă că o grindă este mai jos decât apare în desen. În șantier apar goluri mutate, pereți modificați sau diferențe de nivel care nu erau în documentația inițială.
Uneori modificările sunt cunoscute. Alteori au fost făcute cu ani în urmă și nu mai există planurile după care s-a lucrat.
Aici ne ajută scanarea laser 3D.
Măsurăm clădirea așa cum este în momentul respectiv și folosim aceleași date pentru releveu, secțiuni, fațade, model 3D sau BIM. Astfel, specialitățile implicate în proiect pot porni de la aceeași situație existentă.
Ce măsurăm, de fapt
Scannerul laser înregistrează suprafețele pe care le vede din fiecare poziție de scanare.
Rezultatul este norul de puncte.
Într-o clădire putem avea, în funcție de acces și de tema lucrării, pereți, goluri, stâlpi, grinzi, tavane, pardoseli, scări, fațade, acoperișuri și instalațiile care sunt vizibile.
Nu înseamnă că scannerul vede prin pereți sau că aflăm automat ce este în interiorul unei grinzi.
Dar geometria care poate fi văzută și măsurată rămâne în norul de puncte și poate fi verificată ulterior.
Din aceste date realizăm apoi ce are nevoie proiectul: planuri, secțiuni, fațade, ortofotoplanuri, modele 3D sau modele BIM.
De ce planurile vechi trebuie verificate
Planurile existente sunt utile. Le cerem și noi înainte de teren atunci când sunt disponibile.
Dar trebuie văzut dacă mai corespund clădirii.
În timp se schimbă compartimentări, se închid sau se deschid goluri, se fac amenajări, se modifică instalații. Mai există și diferențe între proiect și ceea ce s-a executat efectiv.
La clădirile vechi apar și deformări ale geometriei. Pereții nu mai sunt întotdeauna verticali, nivelurile pot avea diferențe, iar două elemente care par identice într-un plan pot avea dimensiuni diferite în teren.
Din acest motiv, un plan cadastral sau un plan vechi de arhitectură nu trebuie tratat automat ca releveu pentru proiectare.
Au fost făcute pentru alte scopuri.
Ce folosește arhitectul
Pentru arhitect, avantajul este destul de simplu: poate începe proiectarea pe geometria clădirii de azi.
Are poziția reală a pereților și golurilor, diferențele de nivel, forma fațadelor, circulațiile și relația dintre încăperi.
La o clădire regulată poate părea un detaliu.
La o clădire cu mai multe corpuri, intervenții succesive sau fațade complicate, diferențele încep să conteze.
Noi nu încercăm să facem clădirea mai „dreaptă” în desen decât este în realitate. Releveul trebuie să rămână suficient de fidel situației măsurate pentru ceea ce urmează să proiecteze arhitectul.
Ce poate lua structuristul din aceleași date
Structuristul are alte întrebări.
Îl interesează pozițiile elementelor structurale vizibile, relația dintre ele, diferențele de nivel, anumite deformări sau abateri geometrice.
Aici norul de puncte poate fi foarte util.
Se pot face secțiuni prin zonele importante și se pot verifica ulterior anumite dimensiuni fără să trimitem imediat din nou echipa în teren, dacă zona respectivă a fost captată suficient.
Dar trebuie făcută diferența între măsurare și expertiză.
Scanarea 3D nu spune dacă o structură este sigură.
Nu măsoară rezistența betonului, nu identifică automat armăturile ascunse și nu stabilește cauza unei fisuri.
Pentru acestea există expertul tehnic, sondajele, investigațiile și încercările specifice.
Noi îi oferim geometria pe care poate lucra.
Instalațiile au aceeași problemă
La proiectele de renovare sau schimbare de destinație, instalațiile ajung repede să se întâlnească cu realitatea din teren.
Un traseu desenat corect poate ajunge într-o grindă care nu era în plan.
Un tavan poate fi mai jos decât se credea.
O conductă existentă poate ocupa exact spațiul în care trebuia trecut un traseu nou.
Dacă instalațiile existente sunt vizibile în momentul scanării, ele pot apărea în norul de puncte și pot fi folosite în coordonare.
Ce este ascuns în tavane, pereți sau pardoseli trebuie verificat prin alte metode.
Nu încercăm să pretindem că scannerul poate măsura ceea ce nu vede.
Aceeași bază poate ajunge la mai multe specialități
Asta ni se pare una dintre cele mai utile părți ale procesului.
Nu este nevoie ca arhitectul, structuristul și proiectantul de instalații să pornească fiecare de la alt set de măsurători.
Pot folosi același nor de puncte și aceleași planuri de bază.
Unul va avea nevoie de secțiuni suplimentare. Altul de un model. Altul poate lucra direct în nor pentru anumite verificări.
Tema se stabilește înainte de începerea lucrării, pentru că nu orice proiect are nevoie de același nivel de detaliu.
La un proiect poate fi suficient un releveu 2D.
La altul are sens un model BIM complet.
Un exemplu: clădire medicală de aproximativ 14.000 mp
La Secția Elias din Băile Olănești am avut de documentat o clădire medicală existentă de aproximativ 14.000 mp.
Am scanat interiorul și exteriorul, apoi am înregistrat și verificat datele.
Modelarea și desenarea s-au făcut pe norul de puncte.
La o clădire de dimensiunea asta nu mai este vorba doar despre a lua câteva cote.
Trebuie legate între ele nivelurile, corpurile, circulațiile, fațadele și spațiile interioare. Dacă fiecare parte ar fi măsurată independent, diferențele s-ar acumula foarte repede.
Norul de puncte ne-a dat referința comună din care am putut construi documentația pentru proiectare.
La monumente și clădiri istorice diferențele sunt și mai vizibile
Aici geometria regulată este mai degrabă excepția.
Vedem pereți cu abateri, bolți diferite între ele, goluri neregulate, diferențe de nivel și fațade cu multe profile sau elemente decorative.
În astfel de situații folosim scanarea ca bază pentru relevee de monument: planuri, secțiuni, fațade, ortofotoplanuri și, dacă proiectul o cere, HBIM.
Arhitectul restaurator și specialiștii atestați stabilesc însă materialele, degradările, cauzele și soluția de intervenție.
Modelul nostru nu înlocuiește partea asta.
Le oferă o geometrie măsurată pe care să lucreze.
Și în timpul execuției datele pot rămâne utile
Norul de puncte nu trebuie arhivat imediat după ce s-au făcut planurile.
Pe parcursul proiectării apar întrebări.
O cotă care nu părea importantă la început devine importantă după câteva luni. Este nevoie de o secțiune într-o altă zonă. Trebuie verificată poziția unui gol sau a unei grinzi.
Dacă zona a fost scanată bine, multe dintre aceste verificări se pot face direct în date.
Pentru anumite proiecte se poate face și o scanare ulterioară, în timpul sau după execuție, pentru comparație sau documentație as-built.
Nu orice clădire are nevoie de scanare 3D
Asta trebuie spus clar.
Pentru o clădire mică, regulată și simplu accesibilă, un releveu clasic poate fi suficient.
Noi folosim scanarea mai ales atunci când dimensiunea, geometria sau numărul de informații necesare justifică metoda: clădiri mari, mai multe niveluri sau corpuri, fațade complicate, multe secțiuni, intervenții pe clădiri vechi, documentație existentă incertă sau proiecte în care lucrează simultan mai multe specialități.
Nu are rost să complicăm o lucrare doar pentru a folosi scannerul.
Metoda trebuie aleasă după ce trebuie să primească proiectantul.
Ce nu rezolvă scanarea 3D
Am întâlnit și așteptarea ca o scanare să răspundă la aproape orice întrebare despre o clădire.
Nu funcționează așa.
Scannerul măsoară suprafețele vizibile.
Nu vede armătura din beton. Nu vede automat prin rigips. Nu spune ce se află sub finisaje. Nu determină rezistența materialelor și nu stabilește dacă o fisură este activă sau care este cauza ei.
Pentru toate acestea sunt necesare investigațiile stabilite de specialiști.
Scanarea rezolvă partea geometrică.
Și este bine să știm exact unde se termină rolul ei.
Întrebări frecvente
Scanarea 3D poate fi folosită pentru expertiza tehnică?
Da, ca suport geometric.
Expertul tehnic poate folosi norul de puncte, planurile și secțiunile, dar expertiza este realizată și asumată de expert. Scanarea nu o înlocuiește.
Arhitectul și structuristul pot lucra pe același nor de puncte?
Da.
În practică, acesta este unul dintre motivele pentru care metoda este utilă la proiectele complexe. Echipa are aceeași referință geometrică, chiar dacă fiecare specialitate folosește alte informații din ea.
Se poate face BIM din scanare?
Da.
Norul de puncte este folosit ca referință pentru construirea modelului situației existente.
La 3D Discovery lucrăm în principal în Archicad și, în funcție de proiect, putem livra și Revit, IFC sau alte formate stabilite cu proiectantul.
Nivelul de modelare trebuie discutat înainte.
Nu are sens să modelăm fiecare ornament sau fiecare imperfecțiune dacă acestea nu sunt necesare proiectului.
Se pot lua cote și după predarea releveului?
De multe ori, da.
Dacă elementul este vizibil și a fost captat suficient în timpul scanării, putem reveni în nor pentru cote sau verificări suplimentare.
Este unul dintre avantajele pe care le vedem frecvent în proiectele pe clădiri existente.
Vrei să vezi cum arată livrabilele? Descarcă o mostră de releveu: plan, secțiune și fațadă în PDF, plus planul parterului în DXF.
De unde începem
Înainte de o ofertă ne ajută câteva lucruri simple: localitatea, suprafața aproximativă, planurile existente dacă sunt disponibile și ce trebuie să primească echipa de proiectare.
De acolo putem stabili dacă este nevoie de scanare laser 3D, de măsurători clasice sau de o combinație între ele.
Putem stabili și livrabilele: nor de puncte, planuri, secțiuni, fațade, ortofotoplanuri sau model BIM.
Rolul nostru rămâne același: să documentăm situația existentă suficient de bine încât cei care proiectează și verifică intervenția să poată lucra pe aceeași bază.
Verificare în 48 de ore: ce trebuie măsurat înainte de proiectare
Răspunde la trei întrebări. Îți spunem în 48 de ore lucrătoare de la primirea fișierelor ce riscuri geometrice are clădirea față de documentele existente și ce trebuie măsurat. Fără obligații; oferta pentru documentarea situației existente vine după.
1. Ce documente ai pentru clădire?
2. Ce trebuie să primească echipa de proiectare?
3. În ce fază e proiectul?
Localitatea clădirii
Trimite pe WhatsAppTrimite fișierele pe email
Planurile vechi, autorizația sau cadastrul le trimiți pe office@3ddiscovery.ro (PDF, DWG, fotografii). Primul răspuns în 24 de ore lucrătoare.